Categoric CONTRA
Aș putea să termin aici articolul, însă aș dori să fie unul obiectiv, ca atunci când cineva consumă acest produs să o facă în cunoștință de cauză, după ce citește acest material.
Definiție conform wikipedia: Uleiul de palmier (cunoscut și sub numele de ulei Dende, din portugheză) este un ulei de bucătărie vegetal comestibil provenit din pulpa roșie a fructului de palmier.
Beneficii:
- este uşor absorbit, digerat şi utilizat în procesele metabolice normale*
- este o sursă bogată în vitaminele A şi E şi conţine foarte mult beta – caroten (asta îl face și rezistent)*
- este cel mai indicat pentru prăjeli, deoarece rezistă la temperaturi de 230 de grade, și poate fi refolosit
- nu are miros sau gust, nu lasă fum, alimentele nu își modifică gustul, și nici nu împrumută gustul sau mirosul alimentelor prăjite în el
- se oxidează greu și nu conține acizi trans, are proprietăți de conservare bune*
- nu este derivat din organisme modificate genetic
- are un preț mic *aceste beneficii sunt valabile dacă uleiul este nehidrogenat
Până acum pare uleiul ideal care îndeplinește visurile oricărei gospodine care vrea să gătească mâncărurile preferate ale familiei ei în cel mai puțin dăunător mod posibil. Totuși, hai să ne gândim și la daunele produse mediului înconjurător.
Costurile producției uleiului de palmier sunt mai mici. Randamentul la hectar este de câteva ori mai mare față de alte plante. Astfel, pentru a obține 10 tone de ulei e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui și 8 hectare de măslini.
Zonele defrișate în favoarea plantațiilor se constituie în habitate pentru multe specii de animale extrem de valoroase din punct de vedere ecologic și nu numai. Astfel s-a ajuns ca animale superbe precum tigrii de Sumatra, urangutanii, leoparzii marmorați, urșii malaezi, rinocerii de Sumatra, elefanții pitici de Borneo și maimuța cu nas lung, să rămână fără mediul lor la care s-au adaptat perfect în decurs de milioane de ani. (sursa descopera.ro)
Insulele Borneo și Sumatra sunt printre regiunile cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă, dar și cel mai grav afectate de defrișări în favoarea palmierilor de ulei. Aici cresc peste 20.000 specii de plante, 3.000 specii de arbori și se întâlnesc circa 300.000 specii de animale. Printre animalele aflate pe cale de dispariție sunt urangutanii. Astăzi, aproape 200 de urangutani mai trăiesc în Indonezia, după ce habitatul lor natural a fost distrus în proporție de 90% în ultimii 20 de ani.
Urangutanul este considerat de către producători a fi un dăunător al industriei uleiului de palmier, în același mod în care gândacul de Colorado este considerat a fi un dăunător de către producătorii de cartofi.
Din acest motiv muncitorilor li se spune că nimic nu trebuie să le stea în cale. Astfel, s-a ajuns la situații în care urangutanii sunt călcați de excavatoare, bătuți până la moarte, îngropați de vii sau incendiați.
Peste 2.000 de urangutani au murit ca urmare a defrișărilor cauzate de industria uleiului de palmier în ultimele două decenii. Specialiștii sunt de părere că, dacă vor continua defrișările, în următorii ani, urangutanii vor dispărea cu totul din aceste insule, cândva adevărate paradisuri. (sursa activenews)
World Wildlife Fund Australia, forul regional care a studiat cel mai bine impactul devastator al cultivării aberante a palmierilor de ulei, a venit cu niște cifre șocante care arată dimensiunea dezastrului ecologic. O suprafață echivalentă cu aproximativ 300 terenuri de fotbal este defrișată în fiecare oră (adică 6 terenuri de fotbal defrișate în fiecare minut) pentru a face loc unor noi culturi de palmieri. (sursa descoperă.ro).
Poate considerați că aceste statistici nu vă afectează, însă există și câteva motive care fac uleiul de palmier un pericol pentru sănătate. Este un aliment bogat caloric, și aceste calorii nu sunt chiar de cea mai bună calitate, mai ales dacă uleiul se prăjește. Autoritatea Europeană a Standardelor Alimentare a avertizat că substanțele găsite în uleiul de palmier sunt cancerigene. Instituția a avertizat că și un consum moderat al substanțelor respective reprezentă un risc pentru copii, iar din cauza lipsei unor date definitive, niciun nivel nu poate fi considerat sigur. (sursa suntsanatos.ro)
Deși este vegetal, este mai bogat în grăsimi saturate decât untul sau alte grăsimi de origine animală. Uleiul de palmier conține un acid gras numit palmitic.Uleiul de palmier este de asemenea foarte bogat în acizi de tip Omega 6 a căror prezență în organismul uman duce la artrită și chiar cancer de prostată și cancer mamar. (sursa activenews)
În încheiere, aș dori să scriu sub ce denumiri mai poate fi întâlnit acest produs, ca atunci când citiți eticheta, să știți să-l evitați:
Ulei vegetal, grăsimi vegetale, Vegetable Oil, Vegetable Fat, Palm Kernel, Palm Kernel Oil, Palm Fruit Oil, Palmate, Palmitate, Palmolein, Glyceryl, Stearate, Stearic Acid, Elaeis Guineensis, Palmitic Acid, Palm Stearine, Palmitoyl Oxostearamide, Palmitoyl Tetrapeptide-3, Sodium Laureth Sulfate, Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Kernelate, Sodium Palm Kernelate, Sodium Lauryl Lactylate/Sulphate, Hyrated Palm Glycerides, Etyl Palmitate, Octyl Palmitate, Palmityl Alcohol
PRODUS NON-VEGAN