Start from scratch

Căutând ceva pe pagina mea de facebook, am descoperit link-ul acestui blog al meu și am observat că l-am început acum 9 ani de zile…și aproape tot de atâta timp n-am mai scris în el. L-am mai vizitat periodic, însă nu am mai găsit energia să scriu în el.  Astăzi, după îndelungi scormoneli, mi-am amintit parola și m-am apucat să fac curat.

La început am zis că o să păstrez câteva articole, însă după o analiză mai atentă, m-am hotărât să-l iau de la 0 și am șters tot, însă tema am păstrat-o: diverse.

În câteva cuvinte blog-ul acesta va vorbi despre orice: mâncare, fără a deveni un blog culinar, natură, fără a deveni un blog dedicat, viață, fără a deveni un blog despre filozofie, evenimente curente, fără a deveni cancan etc.

Blog-ul este discui oricui vrea să comenteze pe orice temă vrea el, atâta timp cât respectă cele câteva reguli simple expuse, evident, pe pagina numită Reguli.Welcome Word Cloud

Ziua Pământului

            Ca în fiecare an, Ziua Pământului cade pe 22 aprilie. Ce înseamnă și cum trebuie să o celebrăm?

             Deși pentru unii pare ceva hipiot și ecologist, poate mulți ar fi surprinși să afle că fondatorul acestei zile este un politician, un senator american. Gaylord Nelson. Ea a fost celebrată, pentru prima dată, în 1970, iar, în prezent, se ține în aproape 200 de țări, ca un omagiu adus planetei noastre.

Ce ar trebui să facem în ziua aceasta este un topic care mă enervează. Este exact ca sintagma „să fim mai buni că este Crăciunul”. De ce ar trebui să ne comportăm așa doar când panourile stradale ne îndeamnă? Așa este și cu Ziua Pământului. Nu trebuie să facem ceva diferit doar în ziua aceea, ci pe tot parcursul anului. Sunt sigură că există oameni de oriunde care fix astăzi se vor gândi să citească un pic despre Terra, despre mediu, despre încălzirea globală, ecologie etc. Lăudabil, dar, odată ce ai citit, pune în aplicare. Nu zice nimeni să fii mai „catolic decât papa”, dar:

  1. Încearcă să nu ții deschise, în același timp, calculatorul și televizorul. Scoate-le din priză când nu le folosești timp îndelungat, și redu și timpul de stat în fața lor, mai ales dacă job-ul tău presupune contact non-stop cu PC-ul.
  2. Renunță la băile lungi în favoarea dușurilor scurte. Câștigi și timp, iar pielea ta nu va avea de suferit. Tot pentru a economisi apă, nu o lăsa deschisă cât timp te speli pe dinți.
  3. Nu uita și nu lăsa luminile aprinse cu pretextul „mă întorc peste cinci minute, las-o aprinsă”. Nu e ok.
  4. Nu folosiți aparatul de aer condiționat în exces. Nu-l setați la 17 grade dacă afară sunt 40, consumă și mai mult și veți avea un șoc termic când ieșiți din casă, foarte dăunător pentru sănătate.
  5. Cuvântul cheie: Reciclați! Pe lângă sortarea corectă a gunoiului, nu uitați să duceți aparatele vechi și stricate la un centru de reciclare din orașul vostru. Și nu aruncați lucruri pe jos doar fiindcă nu aveți un coș de gunoi prin apropiere (și e valabil și pentru mucurile de țigară).
  6. Căutați pe cât posibil să renunțați la plastic. Se vor interzice pungile acestea în magazine, dar până atunci hai să le reducem. Cumpărați-vă haine din fibre naturale din plante.
  7. Mâncați alimente organice, nu încurajați industriile care poluează mediul. Încercați o dietă vegană care vă aduce și beneficii multiple pentru sănătate, dar și cruță viața animalelor.
  8. Plantați copaci, implicați-vă în activități ce susțin protejarea mediului înconjurător.
  9. Reduceți consumerismul. Încercați să cumpărați strictul necesar și nu risipiți.
  10. Lăsați mașina acasă și hai cu bicicleta!

În încheiere vreau să spun că Ziua Pământului este și ziua noastră. Haideți să ne propunem serios, ca de acum înainte, să fim buni și blânzi cu toate creaturile Terrei. Au același drept să fie pe acest pământ ca și noi. Hai să nu le „poluăm” cu vorbe grele, lovituri sau indiferență. Și haideți să nu plecăm o ureche surdă la nevoile celorlalți.      Nu uitați: ignoranța nu este niciodată o binecuvântare.

Și acum că am terminat acest articol vreau totuși să celebrez. Urmați-mă! Închideți calculatorul și ha în parc, hai la pădure, hai la munte sau la mare, fiecare de unde e! Nu vom fi vreodată mai împliniți ca în natură.

 

Thompson_EdgeForest-1024x502                   Painting by Susan Cohen Thompson studio

 

 

Mierea

Din păcate: CONTRA

Mulți oameni care se gândesc la renunțarea la zahăr, vor să îl înlocuiască cu miere, fiindcă le va aduce multe beneficii din punct de vedere al sănătății. Însă, pentru cei care au devenit vegani, în special din compasiune față de animale, mierea ar trebui să devină tabu și în articolul acesta voi explica de ce.

Conform dex-ului: Mierea este o substanță semilichidă, gălbuie, dulce și aromată, foarte bogată în zaharuri, vitamine și enzime, culeasă și produsă de albine din nectarul florilor. 

Beneficii:

  • este cel mai rapid și puternic energizant natural cunoscut
  • substanțele pe care le conține sunt extrem de ușor de asimilat de către organism, care primește prin miere nu doar caloriile de care are nevoie, ci și mineralele, vitaminele și enzimele
  • este un puternic antiinfecțios natural, care acționează asupra principalelor sisteme și aparate din organism, de la tubul digestiv și căile respiratorii pana la nivelul pielii și al mucoaselor
  • este un puternic stimulent al digestiei și al metabolismului, favorizează tranzitul intestinal, ajutând la eliminarea prompta a toxinelor din organism
  • este utilă în menținerea echilibrului endocrin, ajutând la reglarea activității principalelor glande din corp producătoare de hormoni
  • poate fi folosită ca mijloc de prevenire a unor boli (sursa mierepenet.ro)

Sunt foarte puține lucruri negative care se pot spune despre miere. Cele mai importante sunt că este interzisă copiilor sub un an deoarece conține spori ai bacteriei Clostridium botulinum care produce botulismul infantil care poate fi fatal pentru ei, și se recomandă consultarea unui medic înainte de a fi consumată de către persoanele cu diabet zaharat și sindrom metabolic.

Și totuși ce face acest aliment-minune să fie interzis veganilor?

În primul rând cea mai simplistă definiție a veganismului spune că este un mod de viață care evită orice exploatare și cruzime asupra animalelor. În acest caz este vorba, evident, de albine.

Așa cum veganii sunt împotriva creșterii bovinelor, ovinelor, porcinelor etc. pentru produse de consum, așa sunt, sau ar trebui să fie, împotriva creșterii albinelor. Nu este nici o diferență, aceste creaturi sunt exploatate pentru un produs care nu ne este vital.

Totul pornește de la concepția că animalele pământului trebuie să ni se supună, că suntem liberi să intervenim în modul lor de viață și să-l dăm peste cap, pentru simpla satisfacere a unei pofte. NU avem acest drept. Nu doar oamenii pot fi considerați sclavi.

Hai să o luăm cu începutul și să vorbim despre păstrarea albinelor și intervenția în ceea ce ar fi trebuit să fie desfășurarea naturală a vieții lor.                                                             În primul rând, nu ar trebui să ne gândim la clasicul vecin care are 2-3 stupi în curtea din spate. NU, majoritatea mierii provine de la albine ținute în fabrici cu peste 300 de colonii.                                                                                                                                                      În al doilea rând, omul nu lasă ca reginele albinelor să moară de bătrânețe (în jurul vârstei de cinci ani) ci le omoară la fiecare doi ani, înlocuindu-le cu unele crescute special pentru asta (în condiții vitrege și, posibil, înseminate artificial), pentru a spori producția mierii, și uneori alege pentru ele cum va fi împărțit stupul. În unele țări i se taie aripile pentru a nu fugi, acesta este și unul din motivele pentru care este înlocuită când îmbătrânește.

Alte produse care provin din exploatarea și omorârea acestor insecte: veninul, polenul, ceara și propolisul.

(sursă vegetus.org)

De reținut: Mierea nu este un produs vegan deoarece pentru obținerea ei viața unor animale este chinuită.                                         

 

 

Uleiul de palmier

Categoric CONTRA

Aș putea să termin aici articolul, însă aș dori să fie unul obiectiv, ca atunci când cineva consumă acest produs să o facă în cunoștință de cauză, după ce citește acest material.

Definiție conform wikipedia: Uleiul de palmier (cunoscut și sub numele de ulei Dende, din portugheză) este un ulei de bucătărie vegetal comestibil provenit din pulpa roșie a fructului de palmier.

Beneficii:

  • este uşor absorbit, digerat şi utilizat în procesele metabolice normale*
  • este o sursă bogată în vitaminele A şi E şi conţine foarte mult beta – caroten (asta îl face și rezistent)*
  • este cel mai indicat pentru prăjeli, deoarece rezistă la temperaturi de 230 de grade, și poate fi refolosit
  • nu are miros sau gust, nu lasă fum, alimentele nu își modifică gustul, și nici nu împrumută gustul sau mirosul alimentelor prăjite în el
  • se oxidează greu și nu conține acizi trans, are proprietăți de conservare bune*
  • nu este derivat din organisme modificate genetic
  • are un preț mic                                                                                                                          *aceste beneficii sunt valabile dacă uleiul este nehidrogenat

Până acum pare uleiul ideal care îndeplinește visurile oricărei gospodine care vrea să gătească mâncărurile preferate ale familiei ei în cel mai puțin dăunător mod posibil. Totuși, hai să ne gândim și la daunele produse mediului înconjurător.

Costurile producției uleiului de palmier sunt mai mici. Randamentul la hectar este de câteva ori mai mare față de alte plante. Astfel, pentru a obține 10 tone de ulei e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui și 8 hectare de măslini.

Zonele defrișate în favoarea plantațiilor se constituie în habitate pentru multe specii de animale extrem de valoroase din punct de vedere ecologic și nu numai. Astfel s-a ajuns ca animale superbe precum tigrii de Sumatra, urangutanii, leoparzii marmorați, urșii malaezi, rinocerii de Sumatra, elefanții pitici de Borneo și maimuța cu nas lung, să rămână fără mediul lor la care s-au adaptat perfect în decurs de milioane de ani. (sursa descopera.ro)

Insulele Borneo și Sumatra sunt printre regiunile cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă, dar și cel mai grav afectate de defrișări în favoarea palmierilor de ulei. Aici cresc peste 20.000 specii de plante, 3.000 specii de arbori și se întâlnesc circa 300.000 specii de animale. Printre animalele aflate pe cale de dispariție sunt urangutanii. Astăzi, aproape 200 de urangutani mai trăiesc în Indonezia, după ce habitatul lor natural a fost distrus în proporție de 90% în ultimii 20 de ani.

Urangutanul este considerat de către producători a fi un dăunător al industriei uleiului de palmier, în același mod în care gândacul de Colorado este considerat a fi un dăunător de către producătorii de cartofi.
Din acest motiv muncitorilor li se spune că nimic nu trebuie să le stea în cale. Astfel, s-a ajuns la situații în care urangutanii sunt călcați de excavatoare, bătuți până la moarte, îngropați de vii sau incendiați.
Peste 2.000 de urangutani au murit ca urmare a defrișărilor cauzate de industria uleiului de palmier în ultimele două decenii.                                                           Specialiștii sunt de părere că, dacă vor continua defrișările, în următorii ani, urangutanii vor dispărea cu totul din aceste insule, cândva adevărate paradisuri. (sursa activenews)

World Wildlife Fund Australia, forul regional care a studiat cel mai bine impactul devastator al cultivării aberante a palmierilor de ulei, a venit cu niște cifre șocante care arată dimensiunea dezastrului ecologic. O suprafață echivalentă cu aproximativ 300 terenuri de fotbal este defrișată în fiecare oră (adică 6 terenuri de fotbal defrișate în fiecare minut) pentru a face loc unor noi culturi de palmieri. (sursa descoperă.ro).   

Poate considerați că aceste statistici nu vă afectează, însă există și câteva motive care fac uleiul de palmier un pericol pentru sănătate. Este un aliment bogat caloric, și aceste calorii nu sunt chiar de cea mai bună calitate, mai ales dacă uleiul se prăjește. Autoritatea Europeană a Standardelor Alimentare a avertizat că substanțele găsite în uleiul de palmier sunt cancerigene. Instituția a avertizat că și un consum moderat al substanțelor respective reprezentă un risc pentru copii, iar din cauza lipsei unor date definitive, niciun nivel nu poate fi considerat sigur. (sursa suntsanatos.ro) 

Deși este vegetal, este mai bogat în grăsimi saturate decât untul sau alte grăsimi de origine animală. Uleiul de palmier conține un acid gras numit palmitic.Uleiul de palmier este de asemenea foarte bogat în acizi de tip Omega 6 a căror prezență în organismul uman duce la artrită și chiar cancer de prostată și cancer mamar. (sursa activenews)

În încheiere, aș dori să scriu sub ce denumiri mai poate fi întâlnit acest produs, ca atunci când citiți eticheta, să știți să-l evitați:

Ulei vegetal, grăsimi vegetale, Vegetable Oil, Vegetable Fat, Palm Kernel, Palm Kernel Oil, Palm Fruit Oil, Palmate, Palmitate, Palmolein, Glyceryl, Stearate, Stearic Acid, Elaeis Guineensis, Palmitic Acid, Palm Stearine, Palmitoyl Oxostearamide, Palmitoyl Tetrapeptide-3, Sodium Laureth Sulfate, Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Kernelate, Sodium Palm Kernelate, Sodium Lauryl Lactylate/Sulphate, Hyrated Palm Glycerides, Etyl Palmitate, Octyl Palmitate, Palmityl Alcohol

PRODUS NON-VEGAN

 

Despre natură- Sau cum să ne asigurăm viitorul

Trecând prin viață, am constatat că avem mult mai multe neclarități decât certitudini. Nu știm cum și de ce am fost creați, nu avem o divinitate palpabilă, o istorie de care să fim siguri că s-a desfășurat etc. Pe scurt: de la geneză și până acum, lumea noastră este sigură doar de semnele de întrebare care transcend fiecare generație în parte fiindcă nu își găsesc răspunsuri.

Totuși, de cele mai multe ori, nu suntem conștienți de adevărurile care se află chiar sub nasul nostru. Avem deasupra, dedesubtul, în lateralul și înlăuntrul nostru, cea mai mare forță cunoscută omenirii vreodată. Este materie concretă, dar și energie spirituală. Sălășluiește în fiecare dintre noi, iar noi suntem parte din ea. Natura.

Nu trebuie să căutăm un zeu deasupra norilor și un demon în adâncurile Terrei. Căutăm prea departe ceva ce se află deja în noi. Din timpuri primordiale, divinitatea a fost întotdeauna alături de noi. Este cosmosul. Oamenii, animalele, plantele, tot ce e viu și muritor, sunt părți componente ale aceleiași unități, niciuna de o importanță mai mare ca cealaltă. Toți suntem egali și toți suntem unul.

Nu trebuie să negăm existența lui Dumnezeu, nu avem dovezi în sprijinul niciuneia dintre teorii, însă îl putem asimila cu tot ce este viu. Este substanța care animă o formă neînsuflețită. Este soarele, luna, stelele, planetele, copacii, florile, animalele, oamenii. Toți facem parte din el, și funcționăm ca un tot unitar.

Dacă reușim să concepem că suntem interconectați cu orice formă de viață de pe acest pământ, putem deduce că acțiunile noastre ne vor afecta pe noi, în aceeași măsură ca pe cei împotriva cărora le luăm. Ne naștem din natură și în natură ne vom întoarce. Cu cât distrugem mai mult din ea, cu atât ne distrugem pe noi. Fiind o unitate perfect închegată, dacă și cea mai mică parte e afectată, toată armonia este compromisă.

Un citat atribuit multor gânditori de acest tip spune „că omul este pentru Dumnezeu, cum este o celulă pentru corpul uman. Extrapolat, celula poate fi conștientă de împrejurimile sale, poate alege să omoare o celulă sau să devină malignă, sau pur și simplu să nu facă nimic, dar nu are concepția întregului superior din care face parte”. 

Din această comparație reiese clar că decizia celei mai mici componente ale unui tot, afectează întreaga armonie și poate chiar distruge unitatea. Ca și omul, celula este influențată de factori externi, și poate decide cum se raportează la ei. Unii spun că tot ce ni se întâmplă în viață e o fatalitate. Da, evenimentele care sunt menite să fie trăite, le vom trăi. Dar noi alegem cum să ne raportăm la ele. Conștiința.

Deși egale între ele, ființele sunt deosebite. Ca exemplu de diferențe dintre animale și plante: cele din urmă nu au aparat locomotor, însă își pot prepara singure hrana. Un animal este diferit de celelalte categorii prin faptul că are rațiune și conștiință. Acesta este omul. Aceste atribute nu-l fac superior, ci doar îi acordă o altă misiune pe pământ. 

Toate ființele au un rol, iar al omului este de a proteja părțile componente ale unității din care face parte. Asta înseamnă că nu trebuie să se hrănească cu mai mult decât are nevoie, cu alimente de care nu are nevoie, să nu facă risipă în general. Deși natura este cea mai sigură certitudine a noastră, nu este garantată. Universul este etern și infinit, dar nu este indestructibil. Dacă reușim să distrugem această planetă, cine spune că în viitor nu vom găsi o cale, în goana noastră după experimente, să distrugem cosmosul? Știința ar trebui să ne ghideze spre un viitor mai conștient și mai plin de răspunsuri, însă fără a afecta integritatea unității.

Omule, folosește-ți conștiința și gândește-te înainte să faci un lucru, dacă chiar îți e de trebuință și dacă nu poți să alegi o alternativă mai bună! Nu-ți căuta un scop în stele, ci fă-ți din propria-ți existență, un scop în sine! Nu aștepta divinitatea să te salveze, ci asigură-i continuitatea salvându-te pe tine. Iar prin tine, înțeleg tot.  

Fericire în farfurie

Deși a trecut primăvara astenia e în floare așa că ce ar fi mai bun decât un articol despre alimentele care ne binedispun, dar mai întâi un brief despre hormonul responsabil de fericirea noastră care poate fi stimulat de anumite alimente.

Și să începem cu serotonina sau „hormonul care ne face să zâmbim și să râdem”.

El este în foarte mare parte responsabil de metabolism și poftă de mâncare, de reglarea somnului, a temperaturii corpului și de stimularea memoriei. E prin definiție hormonul fericii deoarece accentuează sentimentele pozitive înlăturând anxietatea și depresia.

Pentru a se produce serotonină este nevoie de triptofan, un aminoacid esențial din care se formează acest hormon. Alimentele care stimulează formarea triptofanului sunt:

  • fructe: banane, căpșuni, avocado, papaya, mango, ananas, dovleac, caise, prune, vișine, roșii, fructe  uscate (smochine, curmale, stafide, prune), fructe oleaginoase (nuci, alune padure), semințe de susan, de dovleac, de floarea-soarelui, castane, migdale, caju, nuci (semințe) de pin, fistic;
  • legume și leguminoase: soia  (tofu), fasole, mazăre, spanac, napi, linte, varză, conopidă, țelină, ceapă, cartofi (dulci), anghinare, năsturel, rucola;
  • ciuperci;
  • cereale integrale;
  • ciocolată neagră

Pentru cei care simt mereu nevoia de ceva dulce, un nivel optim de triptofan o va înlătura. De asemenea, cei care suferă de insomnie vor observa o îmbunătățire majoră.